Am trecut de ceva timp pragul vârstei adulte. Simt cum frumuseţea mea se retrage încet, încet. Toate ne temem! Nu sunt eu singura care o recunosc însă fiecare dintre noi simţim acest lucru într-un fel aparte.

Nu sunt o depravata, viaţa este cea care mă azvârle dintr-o pula in alta.

Nu sunt o asexuala. Pe mine mă interesează bărbaţii aceia care nu mă privesc ca pe o bucăţică ci ca pe o femeie ce sunt.

In ultimul an de liceu mă simţeam o urâtă, o pocitanie. Mai toate colegele mele se futusera. Poate ca se laudau dar eu credeam ca o buna parte dintre ele, daca nu toate, o loasera la cioc de la putoi din clasa a 11a sau din ultimul an. Eram aproape de bac si-mi simţeam virginitatea ca pe o boala incurabila.

Cum ieşeam pe poarta liceului, mergând spre casa, nu aveam decât un singur gând : Cum sa fac sa atrag privirile bărbaţilor asupra mea. Aveam nevoie de acele priviri pentru ca sa mă simt frumoasa.

Intr-o zi in troleu, după ce m-a privit îndelung, un tip mi-a propus o slujba de model pentru artişti. Am acceptat instantaneu. Model pentru artişti… aceasta terapie prin arta a funcţionat.

Astăzi nu mai am nevoie de bărbaţi pentru ca ŞTIU ca sunt frumoasa. Stiu, Stiu , Stiu.

In acea perioada când îmi exersam “meseria” am pierdut un barbat. El aştepta de la mine lucruri pe care eu nu i le puteam da. I-am spus simplu: Iubesc pe altcineva. A decis ca nu mai putem sa ne întâlnim.

A trecut ceva timp de atunci si inca si azi ne mai întâlnim, însă destul de rar, ca sa mai afle si el noutăţi despre pizda mea.

Doreşte sincer sa fiu fericita, chiar i-ar plăcea sa mă ştie alături de un barbat bun, de un barbat care sa mă iubească… Ochii lui plâng fără lacrimi.

Dupa fiecare întâlnire cu el mă simt extrem de obosita, dar ce pot sa fac? Ştiţi bine ca fiecare dintre noi păstram in viaţa noastră cel puţin un barbat pe care putem conta in orice moment, un fel de rezerva a pulii. Este secretul nostru pe care-l pazim cu strajnicie si nu am recunoaste acest lucru nimanui…nici in faza aia… de-a da ortul popii.

Barbatul pe care-l doresc aparţine alteia. Acest barbat parca este orb si surd, fermecat de tipa. Simt gol in stomac si mi-e teama sa nu cad in acest gol, in acest hău.

Imi spun ca eu sunt libera, ca pot sa fac ce vreau. Nu-i aşa! Viata este dura! Nu,eu nu pot sa aleg pe cine vrea pizda mea. Viitorul nu depinde de mine. NU SUNT LIBERA!

Ideia ca as putea ca as putea sa fiu obligata la un angajament de onoare fata de un singur om mă aduce aproape de criza de epilepsie. Nu vreau sa mă mai mărit, deşi familia mea exercita asupra mea o presiune tăcută si constanta. Va spun aceste lucruri deşi sunt convinsa ca nici pentru voi nu este vreo noutate.

Imi este imposibil sa le spun ca nu vreau sa fiu decât ceea ce si sunt, adică un obiect sexual. In fond nu sunt decât o femeie pe care orice barbat poate sa o dezbrace cu privirea, o vampa in mintea lui. Singura raţiune pentru care exist este faptul ca mi-am înţeles menirea sa-mi dau corpul la futut.

In viaţa mea nimic nu a fost de durata! In adâncul sufletului meu ştiu ca nici trupul meu atât de frumos si bine întreţinut, si nici măcar apetitul meu pentru coit nu va dura prea mult.

Poate nici nu exist in fapt, poate nici nu m-am auzit vreodată strigată… LEPA. Poate ca mă cheamă HELENE amanta lui PIERRE si am mierlit-o de mult. Poate, poate prea mult de poate!

Zilele trecute l-am revăzut întâmplător pe ,,E,,. Intrasem într-un bar sa beau o cafea si l-am zărit cu coada ochiului. ,,E,, era cu o oarecare la o masa. Am avut o pornire nebuna sa mă arunc asupra lui si sa-mi strivesc sânii de pieptul lui puternic.

In momentele mele de excitaţie puternica aproape ca nu mă mai pot controla si sunt convinsa ca din privirile mele ţâşnesc scântei. Nu as ezita sa mă las fututa chiar si-n strada, la marginea bordurii, de către primul gunoier asistat de ,,fustatele,, lui, daca el ar simţi si mi-ar adulmeca mirosul lasciv.

Auzeam vocea lui ,,E,, mereu vocea lui…Parca nu mai eram in bar ci in salonul cu pertele de sticla al apartamentului sau, in sanctuarul voluptatii, acolo unde nu de mult limbile noastre se cautau in acel ritual de joc senzual.

Acel imens perete de sticla din salon, după cum v-am si spus, îmi dădea impresia ca mă aflu într-un acvariu si eu nu eram nici femeie nici peste. Eram un hibrid FEMEIA-PESTE … Erotica, senzuala si voluptoasa, periculoasa… Adica o SIRENA!

Stiu ca trezesc in voi gânduri erotice, imagini ce va tulbura, dar mai ales provocarea sa va aruncaţi in mine. Va incit.

Eu nu sunt însă decât o iluzie lichida. Pot sa fiu sperma scuipată cu scârbă din gura, urina, esenţă de parfum in evaporare. Gata credeţi voi ca sunt, sa va primesc si sa va-nghit sau sa mă las inundata si stropita într-un ritual obscen, într-o orgie acvatica.

Daca îmi priviţi gaura vulvei sunteţi ca si pierduţi. Nu va faceţi vreo iluzie ca aţi putea înota. O singura gura pe care o s-o înghiţiţi din lichidul meu este aproape letala si poate sa va duca direct in uitare!

Mi-am sorbit cafeaua si am părăsit barul lăsându-l pe ,,E,, cu noua lui tipa, in încercarea lui de a i-o trage.

Astăzi, mai mult ca nicicând vreau sa fiu respectata si apreciata pentru personalitatea mea. Nu vreau sa va fiu o femeie suport, ca o pânză prinsa in gherghef, pe care voi sa va brodaţi fantasmele voastre puerile.

Astăzi sunt atat de frumoasa! Mai frumoasa decat un orgasm :)